Simplu, îi dai în judecată.
Un britanic, săturat de faptul că telemarketerii îi pierdeau vremea, a dat una dintre firmele respectivă în judecată, cerând despăgubiri de 10 lire sterline pentru fiecare minut pe care un asemenea specimen (știu, el e un simplu angajat care își face jobul) i l-a “furat”. A câștigat.
OK, domnul Richard Herman nu s-a dus direct la tribunal. Inițial s-a înscris pe lista oficială a britanicilor care nu doresc să fie deranjați cu oferte telefonice – există servicii în Marea Britanie care se ocupă cu așa ceva. Rezultat: mai puține apeluri, dar n-a scăpat de ele definitiv. Ulterior le-a spus apelanților că “time is money” – iar un minut de-al lui valorează 10 lire sterline. A cronometrat apelul, care a durat 19 minute și 30 de secunde, după care a emis factura pentru suma de 195 de lire și a trimis-o firmei de telemarketing. Firma n-a reacționat, deci Herman i-a dat în judecată, a câștigat și a încasat.
De atunci n-a mai primit nici un apel de la firma respectivă. A primit, în schimb, de la alții… dar le-a spus de tariful practicat, scăpând astfel de apelurile deranjante…
(via)
Pe mine m-a sunat Cristian Sima, dar l-am refuzat.