3 thoughts on “Postburgher, partea a II-a”

  1. Pai poate fi un snitel de soia care nu este chiar asa de rau…dar…poate pentru tine, fara carne e o prostie, sau postul in sine…

  2. Faptul că restaurantele oferă asemenea invenţii de post mi se pare o prostie şi denotă o lipsă serioasă de imaginaţie.
    1. Dacă un credincios nu poate renunţa la şniţele în timpul postului, înseamnă că nu e credincios cu adevărat, nu?
    2. Dragi bucătari, dacă nu aveţi idei de mâncăruri de post, căutaţi pe internet că există o grămadă de reţete vegetariene sau chiar vegane care merg şi la noi în timpul Postului.
    Iată o idee: vinete pane cu cartofi prăjiţi. Iată încă una: morcov prăjit în ulei de măsline cu rosmarin, sare şi piper, cu cartofi piure.
    Sunt nişte reţete foarte simple şi extrem de gustoase pe care le poate face orice gospodină, nu e nevoie de diplome de bucătar sau stele Michelin pentru a le face – necesită doar un pic de imaginaţie…

Comments are closed.