Imi e rusine de parintii mei.
Nu pentru faptul ca mama a lucrat toata viata ei la incaltaminte si nu a stiut / vrut sa faca altceva. Ca nu l-a lasat pe taica-meu sa riste, sa deschida o afacere.
Nu pentru ca nu m-au lasat sa mor la 3 ani jumate cand m-am imbolnavit de astm si nu intelegeam de ce ma mai tin in viata sa ma chinui.
Nu pentru ca orice faceam nu era destul de bun pentru ei.
Nu pentru ca nu erau multumiti de mine desi castigam mai bine decat amandoi la un loc pentru ca m-am incapatanat sa nu lucrez ca sclav. “4 milioane nu-s buni? Aia nu-s bani? Ti s-a urcat democratia la cap!”
Nu pentru ca tata e moldovean si a lucrat ca un prost toata viata lui. Nu pentru ca a fost corect toata viata lui si de asta nu s-a imbogatit.
Nu pentru ca am invatat si eu sa fiu corect si de asta sunt fraier si stau in chirie. Desi parintii mei au doua case.
Ci pentru ca m-au dezamagit cand aveam mai mare nevoie de ei. Pentru ca ordinele se executa, nu se discuta si era asa cum zicea el, fara alte comentarii si drept la replica. De asta nu vor sti ca m-am logodit, ca urmeaza sa ma casatoresc si sa plec din tara. De asta nu-si vor vedea nepotii crescand. Si mai tragic: vor afla de post-ul asta de la vecini, n-au fost niciodata curiosi ce belesc eu la calculator, “Toata ziua te joci!”
Da mama, ma joc si-mi platesc chiria. Costa mai mult decat iei tu pensie de boala dupa zeci de ani lucrati in substante chimice. Si pe mine ma doare inima, dar din alta cauza.
Cu ocazia asta am vazut cine-mi este prieten. Aia care m-au ajutat sa-mi car lucrurile, aia care m-au scos la 4 dimineata din bloc ca sa ma duca la mici si bere cand le-am spus ca d`abia m-am mutat si frigiderul meu este gol. Aia care m-au chemat sa stau la ei pana-mi gasesc chirie. Sunt un norocos, am mai multi prieteni adevarati decat credeam.
ACASA e acolo unde am laptop-ul si conectiunea la net, alaturi de ea.
Si pentru ei a fost simplu.
Nu e scris la ura, nu stiu sa urasc sau sa port pica, am asteptat zile bune ca sa ma calmez inainte sa public.
La final cel mai scump lucru ramane paharul de apa…
}{
Nu ai idee cat de mult ma regasesc in absolut tot ce-ai scris aici. Singura diferenta e ca maica-mea are un salariu de 3000E/luna iar eu trebuia sa fac ca ea, desi al meu e de 1000.
Be strong:)
Ah, si… ce coincidenta. Lilisor are aceeasi tema la blog ca si Raluca mea 🙂
suntem multi din aceeasi sau apropiata generatie care am subscrie la acest post. Partea complicata o intelegem abia mai tarziu cand avem un copil si e adolescent si rebel si greu se gasesti modul de comunicare cel mai bun.
Toti obosim sa mai fim in pas cu noutatile, toti ca parinti vom astepta de la copii nostrii sa fie intelegatori si sa participe la efortul nostru `pentru o viata mai buna pentru ei`, toti ne vom reintalni inevitabil ca parinti, cu rebelul din noi.
Oradeanule, ai dreptate dar totodata, nu uita sa faci tu ce n-au facut ei astfel incat urmasilor tai sa le fie rusine mai putin decat iti este tie azi.
Spun asta si pentru mine, si pentru toti rebelii deveniti parinti sau care vor deveni candva…
in tot raul e un bine :/
Laurentiu, imi pare rau sa aud ca ai probleme, si sa stii ca in mare parte te inteleg, pentru ca si eu am avut probleme asemanatoare cand traia tatal meu, si unele chiar mai acute. Dar problema ta e intotdeauna cea mai dureroasa.
Vroiam sa zic ca nu ar trebui sa scrii ca iti e rusine de parintii tai, pt ca aici gresesti. Nu stau sa te judec, doar vreau sa zic ca daca ai tai ar fi facut ceva cu adevarat rusinos (io stiu, sa fure sau sa insele pe cineva) atunci erai indreptatit sa zici asta, desi rufele se spala in familie si nu pe blog. Dar este f greu sa iti judeci parintii din postura copilului, iar eu am fost in situatia asta si nu ai ce sa faci. Toti fii au probleme cu tatii cand se maturizeaza, mai ales daca tatal e autoritar.
Parintii sunt parinti si nu vom avea altii. Ce trebuie tu sa faci e sa iti vezi de drumul tau si prin ceea ce vei realiza sa le demonstrezi ca au gresit si ca s-au inselat in privinta ta. Atunci vor regreta, tu vei fi realizat iar ei impacati cu tine. Nu cred ca daca le intorci spatele vei realiza ceva.
Nu eu le-am intors spatele. Eu am fost cel dat afara din casa 🙂
Poate odata o sa ajungi sa iti dai seama ca daca nu erau ei nu erai unde esti si ca educatia de acasa te tine azi in picioare. Parerea mea.
Si eu am parinti care’s foarte protectori si iti pun bete in roate de cele mai multe ori dar sa nu uitam… sunt parintii nostri.
“La final cel mai scump lucru ramane paharul Cred ca asta este cea mai des folosita expresie a lui mama. Legata de paharul de apa… Ea zice ceva de genul asta : “La batranete, e important sa ai pe cineva sa-ti deschida usa de sarbatori si sa-ti intinda un pahar de apa cand iti e sete…
Normal, istoric, cei care au grija de aceste detalii sunt copiii. Nu si daca parintele ii izgoneste…
E trist ceea ce ti (vi) s-a intamplat.
Imi pare rau.
“La final cel mai scump lucru ramane paharul de apa…”
Cred ca asta este cea mai des folosita expresie a lui mama. Legata de paharul de apa… Ea zice ceva de genul asta : “La batranete, e important sa ai pe cineva sa-ti deschida usa de sarbatori si sa-ti intinda un pahar de apa cand iti e sete”
Normal, istoric, cei care au grija de aceste detalii sunt copiii. Nu si daca parintele ii izgoneste…
E trist ceea ce ti (vi) s-a intamplat.
Imi pare rau.
Lasa Siroape, timpu’ o sa stearga totul. Asculta la mine ca am trecut si eu prin asta si stiu. Va veni si timpul in care o sa le lipsesti si mai mult o sa le lipseasca si Lilisoru. Capul sus si asculta-l pe Johnnie (keep walking).
As putea povesti si eu lucruri interesante despre parinti si rude, si despre cauza pentru care am fost nevoit sa ma mut in chirie cu copilul de 3 luni in brate…
te vad indata prin cancan sau libertatea…tanar blogger dezamagit de parinti :))) defapt nu, nu te vad…nu citesc asa ceva… desi am citit aici. aiurea, parca ai avea 12 ani si esti in fata blocului cu prietenii…
<>
Oare de ce imi sunt ATAT de cunoscute aceste cuvinte?… Cred ca fiecare tanar care sta si face bani cu calculatorul in loc sa isi rupa oasele pe santier este vazut astfel de catre parinti. Asta e, ei au fost obisnuiti sa faca bani multi/putini, dar siguri. Noua azi ne iese, maine poate nu.
Dupa cum mi-a spus cineva o data, toate eforturile iti vor fi rasplatite pana la urma; si cred ca traiesti deja asta.
Eu nu credeam ca incap atatea in golfu’ ala mic. Dar am reusit 🙂 bagaje in portbagaj si 2 pitici pe bancheta din spate cu laptopuri in brate. Hehe:P
Sire,dintre voi parintii tai au pierdut mai mult(fiindca nimeni nu cistiga) si o sa-ti explic de ce…copii is constienti ca odata isi vor pierde parintii si is pregatiti sa infrunte situatia,pe cind parintii nu-i normal sa-si piardaa copilul.Ei vor fi batrini neajutorati odata si-odata,pe cind tu iti vezi de viata ta care pe undeva va fi cu ceva mai saraca dar va fi a ta!Eu iti recomand sa nu judeci,timpul va rezolva totul.Si eu am fost in situatie similara…acum parintii nu mai sunt…si cu trecerea anilor i-am iertat.Toate cele bune Laurentiu.
Lau, ei sunt cei care gresesc acum, pentru ca nu te inteleg din diferite motive, printre care si eterna diferenta intre generatii. Certuri de genul asta se intampla relativ des, important e cum le gestionezi. Poate ca si tu ai exagerat sau nu ai stiut sa lasi de la tine si te-au dat afara asa cum spui (nu stiu detalii) dar sunt aproape sigur ca daca nu acum, in curand vor regreta. Probabil nu se asteptau ca vei pleca pe bune 🙂 Parintii sunt adesea mult prea siguri pe ei si atotstiutori, de aia ii numim parinti!
Sa nu uitam ca vine Craciunul si Anul Nou.. bla bla… intelegi unde bat 🙂
sire..vezi pe siteul meu motoul vietii mele…
Daca contiunui asa , o sa auda aia de la emisiunea SCUZA-MA , si te voi vedea apoi si la teveu’.
Hai nu te mai smiorcai , si io stiu unu , care nu o fost laudat de tacsu’-n veac.,(adevarul e ca nici nu avea de ce ?), care daca era o prostie de facut o facea , caruia i s-a dat ultimatumul : ” la mine-n casa ori faci cum zic io , ori fa-ti catrafusele si pleaca “, etc.
Care nu o fo ajutat de parinti , dar acuma face bani frumosi , elegant , CINSTIT , si-si vede de treaba.
Si mai stiu un “copil de bani gata” care a fost tinut pe palme , laudat chiar si cind facea porcarii , si care acuma abia supravietuieste , ca taticu si mamica au murit , iar el ” copilu’ lu tata ” – NU STIE FACE NIMIC , traieste din amintiri , .lamentindu-se !
Uita-te in sufletul tau , si recunoaste , ai fost corect tot timpul ,
si a doua chestie : Parintii sint oameni , gresesc si ei , sint scoliti cit sint , NU SINT GENII.
Uita-te la vecinul “x -lescu” , e un cretin nu-i asa , e de-a dreptul prost , si totusi si el e parinte , si si de la el copii se asteapta ceea ce te astepti tu de la ai tai.
FAPTUL CA TE-AU FACUT SI TE AU HRANIT ,IMBRACAT ,ETC pina la 18 ani , nu inseamna nimic ?
Tu pe cineva intretii 18 ani , fara nici un beneficiu material ???
mai gindeste….
Ce nu te distruge , te face mai puternic.
Lasa de la tine , ca peste ani , cind nu vor mai fi , o sa regreti AMARNIC ca nu ai mai schimbat o vorba cu ei , ca nu ai discutat cu ei , asa ” ca-ntre oameni mari ” , ca n-ai baut un pahar de vin sau o bere cu taica-tu’ , si sa vorbesti cu el de la egal la egal ” ca-ntre barbati “.
Gindeste-te ca au facut ceea ce au putut , si in modul in care au considerat ca e mai bine pt. tine.
IARTA-I , ca si ei ti-au iertat multe !!!
Capu sus, ia viata in poola n-o mai lua direct in piept.
si evident
Da-i timpului timp, ca timpul le rezolva pe toate.
M-a impresionat articolul tau, nici povestea mea nu e prea roz, eu am fost ‘izgonit’ treptat din ’92 pina prin ’98 mai direct pe fata, mai indirect, pina m-am saturat si m-am mutat cu sotia intr-o garsoniera.
Motivul izgonirii:cum de am indraznit sa ma insor in ’92 fara sa fac o facultate prima data si “sa am un rost in viata”.
Buba’ principala a fost mama, in garsoniera traiesc si in prezent cu un copil si ne simtim bine. Intre timp tata a decedat in 2004 iar mama in virsta de 71 de ani traieste singura intr-o vila de sute de mii de euro. Toti cunoscutii ma intreaba de ce nu ne mutam cu mama ca acolo e loc destul. Mai bine cu garsoniera, calculatorul, cei 4 pereti si linistea.
P.S.si o chestie mai fun, acum oarece timp mama a intrebat-o pe sotie ca ce draq fac toata ziua si noaptea la calculator, doar nu vorbesc cu curve pe net (nici nu se poate face altceva in viziunea unora). Sotia nu a stiut sa-i explice ce e aia html si javascript, etc.
Parca mi-e cunoscut ceea ce ti se intampla. Din aceleasi motive sunt acum la 2000 km de oradea. Pfuuu, oras frumos, dar daca n-ai cu cine… Asta e! Oricum, fii barbat si vei vedea ce frumoasa este viata pe propriile picioare 🙂
Sunt multe de zis pe tema asta. Fiecare avem experiente triste. Oricum, fii sigur ca-ti inteleg ura fata de parinti. Este dur ceea ce zic, dar parca si-o merita. Adica ai un copil bun, inteligent, care vrea sa fie CINEVA in viata..iar tu il dai afara ….mai rau ca pe-un caine… Nu-i corect. De aceea vor imbatrani singuri. Stiu ca este trist si doar cei care au fost in situatia asta vor intelege EXACT cum sta treaba. Pana una alta, noi sa fim sanatosi, nu ? 🙂
Eu unul nu am trecut prin lucruri dintr-astea dar stiu de la fratele meu cum era “tratat” de catre taica-meo dar lucrul asta l-a facut sa traga tare si sa plece de aici, iar acum taica-meo zice ca din cauza lui a ajuns unde a ajuns.
Oricum eu unu’ consider ca “Nu pentru ca orice faceam nu era destul de bun pentru ei” e motivanta, dar pana la o limita cand ia nevoie si de sprijin.
Apropo, cauta Planeta Moldova – cana cu apa ;), chiar te rog
Oare suntem frati?.. Cred ca NU..dar in ce ai descris acolo ma regasesc si eu 90%.
In viata fiecaruia vine un moment in care trebuie (musai!) sa paraseasca casa parinteasca si sa se descurce bazandu-se doar pe resursele proprii. Si e bine asa!
Si eu m-am mutat de acasa in circumstante asemanatoare, si nu-mi pare rau, ba din contra: ma bucur, si nu m-as mai muta cu parintii niciodata!
Totusi, mi se pare ca suntem mult prea multi in aceasta categorie.. Propun infiintarea “Asociatiei Alungatilor Anonimi ” 😀
si, te-ai hotarat in ce tara vrei sa te muti? Da-mi un mail daca ai nevoie de “sfaturi pretioase”… 🙂
Numai bine!
Este f f dureros sa citesc un text care imi spune ce ma doare cel mai tae si mai tare in ultimul timp si care imi confirma ca doar plecarea ar rezolva problemele.
Poate ca aceasta e singura solutie…
Toate bune!
Din perspectiva mea, lucrurile sunt simple. Orice problema poate fi rezolvata, in timp. Daca nu o poti rezolva, inseamna ca nu ai incercat suficient.
Draga mea Alinush, unii oameni, dupa o anumita varsta nu mai pot asimila lucrurile noi…si mai ales numai pot intelege noua generatie. Nu iti poti schimba parintii daca acestia sunt limitati si fixati pe un anumit criteriu de viata. Multi nu inteleg dorinta de evolutie a copiilor si o iau drept rebeliune si nesupunere. Comunismul e de vina in unele cazuri pentru ca oamenii au fost obligati sa nu doreasca sa aiba realizari “superioare” fata de un salariu infim si un mediu de viata mai liber in gandire. Dupa cum zicea John Stuart Mill: ,, este mai bine sa fii un om nesatisfacut…decat un porc satisfacut;este mai bine sa fii un Socrate nesatisfacut decat un imbecil satisfacut.Si, daca imbecilul sau porcul au pareri diferite, asta inseamna ca ei cunosc doar o latura a problemei:a lor. Ceilalti,pentru a face o comparatie, le cunosc pe amandoua.,,
Spune-mi cum as putea sa modific mentalitatea acestor categorii de oameni care tot pe legea lor percep lumea si se considera superiori(desi sunt muult inferiori)? Daca spui prin timp, iata ca dupa 20 ani tot nu s-au trezit(saracu’ Brucan…radeam de el cand ne-a spus ca 20 ani vor trece si lumea nu se va trezi)
He he…