Pentru o melodie downloadata care costa 0.99$, casele de discuri primesc 72.5 centi, compania de carduri si magazinul virtual ia ce ramane. Din asta artistul ia 0.0ceva.
De aici rezulta ca RIAA nu protejeaza drepturile compozitorilor, artistilor ci a caselor de discuri pe care le reprezinta. Cine fura pe cine? Asta imi deschide pofta de piratare, pana la urma si eu si artistul iesim in castig daca-i “fur” discografia si ii trimit o felicitare sau o bere.
P.S: de acum inainte nu mai cumpar nici un album, dau ce am de dat direct artistului.
http://news.com.com/2061-10802_3-6098935.html?part=rss&tag=6098935&subj=news
artistii cashtiga foarte putzin bani din vanzarea albumelor .. singurul beneficiu din aceste vanzari (asta din perspectiva unui artist) este reclama sau promovarea pe care i`o aduce un astfel de material . in rest .. toti banii se fac din concerte si uneori din campanii publicitare si difuzari la radio/tv
eu stiu…dar nu mi se pare corect:D
pai nu ai stiut pana acum ca ca(caca)sele de discuri papa mai tot?
erau pe tv k-lumea niste hip-hop boyz de aia si vorbeau despre chestia asta, despre controalele din iasi si din pula mea.. si explica ca defapt ei isi iau banu'(fie el “mare sau mic”) si nu ii afecteaza deloc ca lumea nu ia piesele lor, in schimb casele de discuri sunt singurele care sufera din chestia asta
da .. asta daca se face un contract intre casa de discuri si artist .. prin care casa de discuri preia drepturile de autor si difuzare de la artist 🙂